De ce a murit bunica lui Mihaita?

Daca maidanez ar insemna doar acei catelusi dragalasi care dau din coada, as fi de acord sa nu-i eutanasiem. Dar ce facem cu cei care omoara oameni?

Pe Apropo.ro avem o dezbatere vis a vis de cainii maidanezi. Vreti sau nu sa dispara? Surprinzator, sau poate nu, 72% dintre cei care au raspuns (si sunt aproape 9.000 de raspunsuri, argumentate sau nu), spun ca maidanezii nu trebuie eutanasiati. Daca maidanez ar insemna doar acei catelusi dragalasi care dau din coada si cersesc mangaieri atunci cand iesi din scara blocului, as fi de acord sa nu-i eutanasiem. Dar ce facem cu cei care omoara oameni? Ce facem cu cei care iti musca odrasla care se intoarce de la scoala? Ce facem? Pentru cei care sustin dreptul la viata al maidanezilor, iata o istorioara.

Intr-o dimineata de aprilie, dupa ce a papat tot la micul dejun, Mihaita e imbracat frumos de mama lui. Diana are 34 de ani, iar Mihaita, copilul ei, 4. Diana a fost racita si a avut cateva zile de concediu medical. In acea dimineata se simtea mai bine si a vrut sa profite de soarele primaverii pentru a iesi in parc cu cel mic. I-a facut un sandvis lui Mihaita si si-a amintit de cei 4-5 caini care uneori se invart dand din codita pe langa parcul dintre blocuri. A pus intr-o punguta niste oase de pui ramase de la cina de cu o seara inainte. A mers in parc cu Mihaita. In timp ce pustiul lega noi prietenii cu Rebecca, o blonduta de 3 ani cu ochii ca smaraldele, Diana a impartit cateilor oasele. Printre rasetele zglobii ale copiilor din parc, cateii papau dand din coada. Mihaita ii vede, se apropie si incepe sa-i mangaie. Coditele cainilor se agita in aer de parca ar fi castigat la loto. Dupa vreo ora de zbenguiala in parc, Diana il desprinde cu greu pe Mihaita de Rebecca si de cei cinci patrupezi satui si veseli.

Dupa somnicul de dupa-amiaza, Mihaita asteapta ora 20:00. Trebuie sa soseasca buni, sa-i faca orez cu lapte. Maine va merge cu ea in parc, pentru ca Diana merge la job. Totusi, buni nu mai vine. S-a pierdut undeva pe drumul de la metrou la blocul cu patru etaje al lui Mihaita. S-a intalnit cu niste caini. Poate aceiasi pe care ii hranise dimineata fiica ei, Diana. Astia nu mai dadeau din codita. Astia muscau. Latrau, muscau si sfasiau. SMURD-ul a venit tarziu, dupa ce un vecin intors de la serviciu o gasise pe bunica lui Mihaita fara suflare, sfartecata de coltii cainilor.

Doua zile mai tarziu, mirat de cearcanele de la ochii mamei sale, Mihaita vrea totusi in parc. Sa o vada pe Rebecca, sa se joace cu cateii. "Mami, astazi mergem in parc?". "Astazi nu, puiule! Astazi o inmormantam pe buni".

Probabil Mihaita nu va iesi prea curand in parc.

Probabil Diana nu-i va cumpara un catel, asa cum ii promisese.

Probabil va invata sa-i faca ea orez cu lapte, "cum facea buni".

Si-a cumparat un aparat cu ultrasunete sa se apere de caini.

Oasele de pui le arunca la cos.

Ea, ca si alte mii sau sute de mii de bucuresteni, face parte din cei 28% care desi nu o spun cu glas tare, nu vor sa moara din cauza maidanezilor.

La fel si eu.

La fel si tu?

Autor:

Ciprian Voiculescu

Taguri:

maidanezi, editorial, eutanasiere