toate sectiunile

Oraşul frigului

19 dec 2001

de Ovidiu Marascu La începutul anilor '70, Nicolae Ceuşescu a decis ca judeţul Caraş-Severin trebuie sa beneficieze de o termocentrala ultra sofisticata, pe sişturi bituminoase. Cercetatorii n-au îndraznit sa-i spuna ca şisturile din preajma Aninei nu




de Ovidiu Marascu

La începutul anilor '70, Nicolae Ceuşescu a decis ca judeţul Caraş-Severin trebuie sa beneficieze de o termocentrala ultra sofisticata, pe sişturi bituminoase. Cercetatorii n-au îndraznit sa-i spuna ca şisturile din preajma Aninei nu sunt bune pentru aşa ceva. În 1974 s-a încercat construirea ei în comuna Tigvaniu Mic, de lânga Oraviţa, dar dupa cheltuieli imense, proiectanţii şi-au dat seama ca nu au o cantitate suficienta de apa pentru a asigura bunul mers al acesteia. Aşa ca s-a cautat un alt loc. Acesta a fost gasit doi ani mai târziu, la Crivina, în munţii din apropierea Aninei. Mii de oameni au fost aduşi din toate zonele ţarii, mari suprafeţe de padure au fost defrişate şi, în cele din urma, un oraş nou a aparut lânga Anina. Localnicii i-au spus chiar aşa: Oraşul Nou.

Mutarea

În 1983, monumentala construcţie ce ar fi trebuit sa funcţioneze pe şisturi bituminoase a fost gata. Dar totul a fost un dezastru. Termocentrala nu putea atinge parametrii proiectaţi. În acest timp, zeci de blocuri au rasarit în Oraşul Nou. În aceste blocuri trebuia mutata o jumatate din populaţia Aninei (cartierele Steirdorf şi Sighismund) plus muncitorii aduşi din alte zone ale ţarii care lucrau la termocentrala de la Crivina. Locuinţele din aceasta zona urmau sa fie demolate, pe amplasamentul lor urmând sa se deschida cariere de şisturi bituminoase. Carierele nu au fost construite niciodata dar de frica sa nu intre "la demolari", mulţi locuitori din aceasta zona au preferat sa se mute în noile blocuri.

Padurile din soba

La 19 ani dupa ce primii oameni au început sa se aşeze în Oraşul Nou, aici se traieşte aproape ca în epoca de piatra. Dintre cele doua centrale construite pentru încalzirea locuinţelor, nu mai funcţioneaza nici una. Apa rece curge doar câte trei ore pe zi, iar apa calda este un vis prea îndepartat. Conductele de apa îngheaţa în timpul iernii, iar apa rece devine şi ea un ideal greu de atins. Vara, canalizarile sparte împraştie un miros patrunzator. Acum, locatarii apartamentelor se încalzesc cu lemnele aduse zilnic din padurile apropiate. De-a lungul anilor, însa, taierea la întâmplare a arborilor din zona a dus la dezechilibre ecologice şi alunecari de teren. Mai mult de jumatate dintre blocurile date în folosinţa nu sunt ocupate şi din ele s-a furat aproape tot ce era de furat. Acoperişuri, geamuri, uşi, conducte de canalizare şi chiar faianţa din bai şi bucatarii. Astazi, oamenii de aici nu mai spera nimic şi nu mai cred în nici un ajutor. Se mulţumesc sa supravieţuiasca, la marginea mizeriei, saraciei şi tristeţii.

Blocuri la înalţime

Blocurile din Oraşul Nou au fost amplaste în vârful dealului şi în mijlocul padurilor la aproape 700 de metri înalţime. Deşi proiectul iniţial al noului oraş era unul grandios, pâna la urma s-au construit doar 30 de blocuri din care astazi sunt ocupate mai puţin de jumatate. Din cei aproape 10.000 de oameni care trebuiau mutaţi aici, astazi în oraş se gasesc cu puţin peste 400 de locuitori. Iniţial aici trebuiau sa fie şi primaria, stadionul, spitalul şi casa de cultura din Anina. Deocamdata acestea au ramas pe vechiul lor amplasament. Caci "Oraşul Nou" nu are nici un viitor.

Declaraţie:

"Vinovata de starea deplorabila a Oraşului Nou nu este numai administraţia locala. De fapt, în condiţiile actuale nici nu am putea face prea multe. Cred ca principalii vinovaţi pentru starea oraşului sunt oamenii. Şi cei care au plecat şi cei care au ramas. Majoritatea lor sunt puşi doar pe distrugere şi atunci ce putem face? În 1990 când am ajuns viceprimar am reuşit împreuna cu primarul de atunci sa repunem în funcţiune centrala de la Oraşul Nou. Am trecut-o de pe carbune pe pacura şi a dat randamentul scontat. Dar 90% din populaţie a preferat sa renunţe la caldura din cauza cheltuielilor care spuneau ei ca erau prea mari, şi astfel am fost nevoiţi sa oprim înca odata centrala" - Gheorghe Neicu primar Anina (Banateanul)


Urmareste Apropo.ro prin:
rss
mobile
 
Stiri din RetetaPerfecta.ro Vezi toate stirile
Friptură de miel la tavă Friptură de miel la tavă

Friptura de miel la tavă, preparată pentru masa de Paşte trebuie să fie bine pătrunsă, condimentată şi...

 
COMENTARII Comenteaza
  • adi pop 23 feb 2011

    omul sfinteste locul! asa sa intamplat in toate orasele industrializate fortat din romania(vezi petrosani,roman,galati,hunedoara....) dar mai e ceva cei interesati au profitat de fierul vechi din fostele combinate cu ajutorul politicului ,ce sa facut ca nu vede dezastrul si azi sa cam ales praful de…

    « Raspunde
COMENTEAZA
Eroare: Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!
Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!